PROTECTIA ARHITECTURII TRADITIONALE ROMANESTI

Casele traditionale taranesti au avut si inca mai au rolul de asigurare a adapostului permanent si durabil a oamenilor, ceea ce este caracteristic populatiilor sedentare. Momentan, locuintele taranesti se afla sub cercetarea etnografilor, arheologilor, istoricilor si arhitectilor ele fiind de la o zi la alta pe cale de disparitie. Ne intrebam: Arhitectura traditionala romaneasca incotro? si incearcam sa gasim niste solutii practice dar si teoretice bazate pe argumente solide, care ar putea fi aplicate pentru a nu se ajunge la distrugerea totala a caselor romanesti taranesti. Pornind de la pozitia geografica a Romaniei, care este plasata la o rascruce de drumuri europene, intre marile culturi: greaca, romana, bizantina, ceea ce a dus la favorizarea unor trasaturi culturale specifice, Romania avand legatura atat cu estul Europei, cat si cu vestul continentului. Un avantaj de milioane. Cetatile de la malul Marii Negre, de pe Dunare si Nistru, curtile domnesti si boieresti, manastirile, drumurile comerciale sau targurile, toate orasele, impreuna cu satele au avut un rol important in constituirea unitatii culturale a romanilor. De la argumentele generale, ajungem la cele individuale. In trecut, o gospodarie taraneasca, oricat de mica ar fi fost, producea singura aproape tot ce era nevoie pentru familie. Satele erau adevarate vetre de viata, din toate punctele de vedere, inclusiv cel social, economic, istoric, antropologic. Tocmai aceasta diversitate contribuie la varietatea arhitecturii populare. Casa traditionala este pozitionata separat fata de anexele din gospodarie. Incaperile de locuit, carora noi le spunem astazi dormitoare, sunt grupate de-a lungul unei axe care arata directia de orientare a ferestrelor si a usilor casei (est, sud sau sud-est). Spatiile de locuit sunt decorate cu textile, mobilier si ceramica, pictura pe lemn si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic. Camerele nu sunt inalte, iar tavanele au grinzi. Spatiul interior este deschis spre exterior prin intermediul prispei, un element de arhitectura original, specific arhitecturii taranesti din Romania. Prispa este joasa sau inaltata, in functie de zona, cu foisor cu stalpi si balustrada sau fara foisor.Distrugerea caselor taranesti romanesti a inceput odata cu socialismul.Viata satului este zguduita si afectata profund incepand cu anii 50 cand dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, au loc mari transformari politice si economice in Romania lasata oricum distrusa de razboi. Cea mai dura forma de distrugere a inceput odata cu colectivizarea agriculturii de catre comunisti, care a inceput in 1949 cand intrasem deja in era socialista. Pana in anul 1962, s-au produs schimbari in lant – de la conceptia despre viata si munca, pana la noi meserii, de la o noua viziune asupra gospodariei din mediul rural, pana la transformarea bugetului unei familii. Colectivizarea a fost, de fapt, „Apocalipsa” lumii taranesti din Romania. Sufletul taranului roman, cel care creea cantece, dansuri, stergare, poale, camasi inflorate, a fost calcat in picioare pana cand lumea satului s-a schimbat dramatic. In 1973, colectivizarea era realizata in proportie de 95%. Conditiile de viata impuse taranilor, in urma acestei colectivizari in masa, au dus totodata si la schimbari mari, in rau, evident, in organizarea gospodariei si, totodata, in arhitectura satelor prin distrugerea arhitecturii traditionale romanesti. Constructiile traditionale au fost adaptate la noi conditii – in cazul casei, se modifica fatadele – prispa, ferestrele si usile, fara a fi totusi afectat foarte tare spiritul traditional. Din ratiuni economice, legate de faptul ca le-au fost luate cu forta terenurile, multe dintre constructiile anexe ale gospodariei s-au restrans sau au fost demolate – suri, grajduri, hambare, etc. Procurarea materialelor traditionale pentru constructia sau reconstructia caselor taranesti era din ce in ce mai dificila, o data pentru ca nu se mai gaseau si apoi pentru ca noile materiale costau mai putin si rezistau mai mult.Astfel incat forma si aspectul caselor traditionale incep usor, usor sa isi piarda din arhitectura de altadata.Incepand cu anii 70, Partidul Comunist Roman decide sa distruga si mai mult satul romanesc, care nu reprezenta pentru comunisti decat ceva vechi, care nu putea sa duca la dezvoltarea socialista a societatii. Drept pentru care se decide ca la sat sa se restranga numarul de case, apoi numarul de sate, mai ales ca multi au fost nevoiti sa ia calea oraselor industriale.Un aspect demn de luat in seama – pe comunistii pentru care intelectualitatea nu reprezenta nimic, ba, din contra, era un rau in viziunea lor, nu i-a interesat niciodata monumentele istorice si de arhitectura din aceste sate distruse. Ceea ce duce ca dupa anul 1980, la degradarea aspectului general al satelor. Importante pentru comunisti erau doar uzinele, fabricile si blocurile ce au aparut ca ciupercile dupa ploaie.Incepand cu anii 90, in discutiile asupra satelor romanesti apar doua mari directii: una care este pentru modernizarea satului, alta care lupta pentru conservarea mostenirii culturale.Credem ca discutiile trebuiau concentrate asupra relatiei conditiei umane cu trecutul si ne tot intreabam: Cum si ce trebuia facut pentru pastrarea asezarilor si contructiilor traditionale? Istoria recenta a satelor romanesti arata ca disparitia anumitor valori si a mostenirii culturale a lasat un gol si a antrenat o criza de identitate culturala unde palatele construite de cei cu bani sau chiar de rromi, au dus la aparitia kitch-urilor in arhitectura rurala.Pe de alta parte, mai credem ca oricat de mult am iubi unii dintre noi satul traditional, ar fi o greseala si sa incercam sa postulam inghetarea sau copierea satului romanesc, dupa cum nici nu putem muta toate monumentele valoroasele in muzeele din aer liber. Pentru ca modernizarea nu trebuie inteleasa ca o constructie a trecutului, ci ca o continuare si o reinnoire permanenta a valorilor culturale. Astfel se poate trece de la politica de conservare la cea de dezvoltare culturala.

Noi, Echipa "Casatamultvisata Empire Building" am realizat un numar impresionant de proiecte traditionale taranesti din toata Romania care le dam drept exemple si propuneri pentru (case de locuit, cabane, case de vacanta) care sa sustina ideea de dezvoltare culturala si de pastrare a arhitecturii traditionale taranesti romanesti. Centenariul Romaniei dorim sa fie punctul de plecare in lansarea unui proiect inedit atat pentru Romania cat si pentru arhitectura traditionala romaneasca.

Frumos..

Multumim!

Răspundeţi la aceasta postare

Ingenios!super ideea!felicitari si mult succes!(rau ne pare ca nu am gasit postarea asta acum vreo 10 ani?)

Multumim pentru aprecieri!

Răspundeţi la aceasta postare

Dacă ar fii după mintea mea aș fii interzis prin lege să se schimbe arhitectura romană

Da aveti dreptate dar interesele unora au fost mai presus decat arhitectura traditionala!!!

Ce păcat că sunt unii care le este rușine de strămoșii noștri și fac casi de prost gust cîta frumusețe ne-au lăsat moștenire

Asa este! Multumim pentru aprecieri!

Cu toată dragostea noapte buna

Răspundeţi la aceasta postare

In satele sasesti,e greu de convins noi proprietari sa pastreze architectura lor.Cineva trebuie sa se implice!!!!

Noi am incercat cat sa putut.

Răspundeţi la aceasta postare

Răspundeți la acest subiect

Acest site utilizează cookie-uri și alte tehnologii de urmărire pentru a face diferența între calculatoarele individuale, setările de servicii personalizate, scopurile analitice și statistice, personalizarea conținutului și difuzarea anunțurilor. Acest site poate conține și module cookie terță. Dacă continuați să utilizați site-ul, presupunem că acesta corespunde cu setările curente, dar le puteți modifica oricând. Mai multe informații aici: Politica de confidențialitate și de folosire a cookie-urilor