Din depărtări Aurel Chiorean Din depărtări te ascunde-o...

Din depărtări Aurel Chiorean

Din depărtări te ascunde-o veste, în nopți căzute în genunchi, prolog de vis dintr-o poveste, un dor, din dorul lui...mănunchi.

Eu sunt un rând, rămas în carte, spre-apusul zilei când cocorii, se pierd prin literele sparte, sub semnul brumei, ca și zorii.

De un secol te aștept sub stele, secunda mea de vis, divină, în rânduri puse ca zăbrele, în sfertul cinci, ca o lumină.

Ești subiect, eu predicatul, dintre coperți mă strigi departe, ne vrea adâncul și înaltul, ca filă scrisă... semn de carte.

Suntem capitole, în toate, iubirea scrisă, nu doar vina, de poți ajunge, sau răzbate, să-mi dăruiești din nou lumina!

Răspundeți la acest subiect

Acest site utilizează cookie-uri și alte tehnologii de urmărire pentru a face diferența între calculatoarele individuale, setările de servicii personalizate, scopurile analitice și statistice, personalizarea conținutului și difuzarea anunțurilor. Acest site poate conține și module cookie terță. Dacă continuați să utilizați site-ul, presupunem că acesta corespunde cu setările curente, dar le puteți modifica oricând. Mai multe informații aici: Politica de confidențialitate și de folosire a cookie-urilor