Cvasul - elixirul ruşilor, tipuri si metode de preparare

În vechime, cu toate că medicina nu era atât de avansată ca astăzi, oamenii se bucurau de osă­nătate de invidiat.Erau mai robuşti, mai rezis­tenţi şi trăiau mai mult. Slavii de răsărit, înainte de a fi creştinaţi de cneazul Vladimir, aveau un stil de viaţă ce părea de-a dreptul barbar pentru restul europe­nilor: iarna se scăldau în apă îngheţată, vara se biciuiau în saună cu măturici de mesteacăn, se hrăneau mai mult cu fructe de pădure, mâncau terci de mei şi ovăz şi îşi potoleau setea cu cvas. Nutriţioniştii zilelor noastre sunt de părere că exact aceste alimente hrănitoare şi să­nătoase, precum şi băuturile lor preparate numai din pro­duse naturale, din miere, cereale, condimente şi fruc­te, îi ţineau pe ruşi departe de boli şi le prelungeau viaţa.

Cvasul - elixirul ruşilor

Cea mai răspândită şi mai populară dintre băuturile tradiţionale în Rusia a fost şi încă mai este cvasul.Con­sumat atât de ţărani, de militari şi călugări, cât şi de curtenii şi membrii familiei imperiale,această băutură nu lipsea de la nici o masă ori sărbătoare, fiind conside­rată aproape miraculoasă. Preparat din pâine (de secară, orz, grâu), din fructe (pere, cireşe, lămâi), din fructe de pădure (afine,coa­căze, zmeură, mure), cvasul poate fi socotit un pana­ceu, ce previne şi tratează boli ale sistemuluicar­dio­vascular, reglează funcţionarea tractului gastro­in­tes­tinal, stopează înmulţirea agenţilor patogeni.În timpul Primului Război Mondial, febra tifoidă a făcut adevărate ravagii în Europa, principala cale de trans­mitere a cumplitei boli fiind apa. Medicul militar rus Vasili Sotnikov a descoperit că în cvas bac­te­riiletifoide şi paratifoide mor. Astfel, bău­tura a fost introdusă, în loc de apă, în toate spitalele, bolniţele şi lazaretele, iar pentru soldaţi a devenit obligatorie Fiind consistent şi foarte hrănitor, în anii cumpliţi de foamete, cvasul a sal­vat milioane de oameni de la moar­tea prin inaniţie. În iernile teribil de ge­roase, con­ţi­nutul bogat în vitamine al băuturii i-a imunizat pe ruşi, forti­fi­cându-le organismul. Iar în verile arză­toare, când mun­cile câmpului deve­neau un chin, cvasul, răcoritor şi to­ni­fiant, reîmprospăta forţele şi îmbună­tă­ţea performanţa mun­cii, revi­gorând trupul trudit al muji­cului. "Chiar şi cel mai prost cvas este de 100 de ori mai bun decât cea mai pură apă!,” spuneau ţăranii ruşi.

Cvas energizantIngrediente: jumătate de pâine de secară (pesmet), 3 l apă, 25-30 g drojdie, 3-5 lin­guri zahăr (înfuncţie de cât doriţi de dulce), jumătate de pahar cu stafide.Mod de preparare: Pesme­ţii se pun într-un borcan şi se toarnă peste ei apă fiartă. Pentru ca borcanul să nu se spargă, se pune dedesubtul lui un cuţit mai lat. Seadaugă trei linguri de zahăr şi se lasă la răcit. Apoise adaugă drojdia, se amestecă bine, se acoperă şi se pune într-un loc călduros. După două zile, lichidul sestre­coară, se adaugă restul de zahăr (dacă doriţi mai dulce) şi stafidele spălate. Se lasă timp de o jumătatede zi, la temperatura camerei, apoi se toarnă în sticle, se astupă şi se pune la frigider. După alte 24 de ore, sepoate consuma. Zaţul rămas se poate uti­liza ca ferment, în locul drojdiei, pentru următorul cvas (la trei litri deapă se pun patru linguri de zaţ). Za­ţul se păstrează obli­gatoriu la frigider.

Cvas alb

În timpul fermentaţiei, în cvas se produce acid lac­­tic, care ajută digestia şi este recomandat ca stimu­lent al secreţiei de lapte pentru femeile care alăptea­ză. În acest ultim caz, nu se recomandă să se depă­şeas­că o ceaşcă pe zi. Ingrediente: câte 3 kg de malţ de secară, orz, făi­nă de grâu, făină de hrişcă, 1,5 kg făină desecară, 50 g mentă, 20 g stafide.Mod de preparare: Cerealele se amestecă, adău­gând treptat apă, până se obţine un aluat tare.Se aşea­ză într-un vas mare şi se toarnă 10-12 litri de apă clocotită. Separat, se face o infuzie din 50 g dementă şi un litru de apă. Se amestecă bine, se adau­gă 3-4 linguri de drojdie diluată sau zaţ de la cva­sulanterior şi infuzia de mentă. Se acoperă şi se lasă la cald pentru a fermenta. După 2-3 zile, se stre­coară, setoarnă în sticle, adăugând în fiecare câteva stafide şi se păstrează la frigider, în poziţie orizontală.

Cvas din mere

Băut înainte de masă, este indicat persoanelor care suferă de hipertensiune arterială şi afecţiuni cardiace.Ingrediente: 1 kg de mere, 100 g za­hăr, 200 g miere, 30 g drojdie, 1 linguriţă scorţişoarămăcinată, 4 l apă.Mod de preparare: merele tăiate în felii subţiri se aşează într-un vas emailat, se toarnă apa şi se fierb timp de 20-30 de minute. Se trage oala de pe foc şi se lasă la macerat timp de 2-3 ore. Se strecoară printr-untifon şi se adaugă zahărul, mie­rea, drojdia şi scorţişoara. Vasul se aco­peră bine şi se lasă într-un loc călduros, pentru fermentare. După 2-3 zile, se strecoară din nou, se toarnă în sticle şi se pune lafrigider. Cvasul este gata în 3-4 zile.

Cvas din ace de brad

Peste un kg de pulbere din ace de brad, se toarnă orice fel de cvas. Se lasă la macerat 18 ore, într-un loc călduros. Se con­su­mă cât mai mult.

Cvas din căpşuni

Ingrediente: 1 kg căpşuni, 650 ml apă, 2 linguri miere, 2 linguri zahăr, 30 g drojdie.Mod de pre­parare: Căp­şu­nile spălate se pun împreună cu apa într-un vas emai­lat. Se dau în­tr-unclocot, 2-3 minute, după care se ia vasul de pe foc. Se lasă câteva minu­te la răcit, se strecoară, se adaugămie­rea, zahărul şi o ju­mătate de lin­guriţă de acid citric, se amestecă bine şi se pune vasul la frigi­der. După 2-3 ore, se adaugă drojdia, se amestecă foarte bine şi se toarnă în sticle de culoare închisă,lăsând 8-10 cm spaţiu. Se adaugă în fiecare recipien câte 2-3 stafide, se astupă bine şi se aşează într-unloc răcoros. În 3-4 zile este bun de băut.

Cataplasmă cu cvas pentru dureri de piept

Se frământă un aluat din făină şi cvas de orice tip, peste care se toarnă câte 100 ml de oţet de mere, ulei defloarea soarelui şi vin. Se aşează într-un tifon şi seapli­că pe piept seara, timp de o jumătate de oră.

Pentru boli renale

La 3 litri de apă fiartă şi răcită, se pune un pahar de pulbere din coajă de plop tremurător, un pahar de zahărşi o lingură de smântână. Se lasă la fermentat timp dedouă săptămâni, după care se consumă câte 2-3 pahare pe zi.

Pentru ficat şi fiere

Cvasul din sfeclă ajută la curăţarea ficatului de toxine, stimulează bila "leneşă” şi regenerează celulele hepatice după perioade de disfuncţii.Ingrediente: 1 kg de sfeclă roşie (curăţată şi dată pe răzătoarea mare), 5 l apă, 10 g drojdie, 50 g depesmet din pâine de secară, 150 g zahăr.

"Zbi­tenşciki”

Mod de preparare: Se pune sfecla într-o cratiţă, se toarnă apă doar cât să o acopere, se adaugă zahărul şi se fierbe la foc mic, până se înmoaie. Apoi, compoziţia se toarnă într-o altă cratiţă, cu restul de apă, şi se mai dă într-un clocot. Se stinge focul, şi fiertura se lasă la răcit, până la o temperatură de 30-40 de grade. După ce sestrecoară, se adaugă pesmetul şi droj­dia. Se toarnă într-un borcan, se acoperă şi se lasă la fermentat,într-un loc căldu­ros, timp de 4-5 zile.

  • Indiferent de afecţiune sau de reţe­ta de cvas alea­să, este recomandat să se bea câte o ceaşcă, de trei ori pe zi. * Cvasul este contraindicat în afec­ţiuni precum ulcer peptic, gastrită sau colită.

Zbiten

Preparat din apă, miere, mirodenii şi plante aro­matice, zbitenul este o altă bău­tură străveche rusească, cuproprietăţi curative. În timpul iernilor ruseşti, lungi, cumplit de geroase, zbitenul era un ade­vărat elixir,încălzind organismul şi alun­gând bolile specifice ano­timpului rece. Pe timp de vară, se consuma în baiaru­seas­că, atât rece, pentru răcorirea trupu­lui, dar şi cald. În secolele trecute, se păs­tra în samovareşi se putea cumpăra de la vânzătorii ambulanţi, aşa-numiţii "zbi­tenşciki”, care forfoteau printâr­guri şi iarmaroace. Zbitenul cald şi aromat este un ex­ce­lent antiinflamator, creşte imunitatea şi tratează bolile aparatului respirator. Conţinutul de plante medicinale îi spo­reşte calităţile terapeutice, calmând sistemulnervos, îmbunătăţind starea de spirit şi ameliorând insomniile.

Zbiten pentru boli sufleteşti;Ingrediente: 150 g miere, 2 l apă, 100 g zahăr, 2-3 linguriţe sunătoare, 2 linguriţe mentă, 2 linguriţemuşeţel, 1 linguriţă scorţişoară, 1/4 linguriţă salvie.Mod de preparare: Mierea se di­luează cu o cană de apă şi se pune la fiert, îndepărtând periodic spuma.Se­pa­rat, zahărul cu o cană de apă se dau într-unclocot, după care se adau­gă peste siropul de miere. Sefierbe la foc mic, până ce siropul devine groscior. În restul de apă (un litru şi jumătate) se pun toatecelelalte ingre­diente şi se fierb timp de 15 minute, într-o oală acope­rită cu capac. Apoi, infuzia sestrecoa­ră şi se toarnă peste siropul din miere şi zahăr. Se con­sumă câte o ceaşcă, seara, înainte de culcare, şi dimi­neaţa, în loc de cafea.

Zbiten din zmeură pentru o viaţă lungă

Ingrediente: 1 kg miere, 3 l apă, 0,5 l suc de zmeu­ră, 1/2 cană de drojdie, scorţişoară.Mod de preparare: Mierea şi sucul de zmeură se fierb în apă circa două ore. Se amestecă încontinuu şi seîndepărtează spuma periodic. Se stinge focul şi se lasă la răcit la temperatura camerei. Apoi se adaugă drojdia, diluată în apă caldă. Se lasă peste noapte într-un loc călduros. Dimineaţa, se toarnă într-un recipient de sticlă şi se pune într-un loc răcoros. Se lasă la fer­mentat timp de 25-30 de zile, după care se strecoară şi se depozitează la frigider. Zbitenul din zmeură areproprietăţi anticancerigene şi este benefic în afecţiunile pulmonare şi oculare. Se poate bea şi cald,dar cel mai bun este rece. Se consumă după pofta inimii.

gica

Răspundeți la acest subiect

Acest site utilizează cookie-uri și alte tehnologii de urmărire pentru a face diferența între calculatoarele individuale, setările de servicii personalizate, scopurile analitice și statistice, personalizarea conținutului și difuzarea anunțurilor. Acest site poate conține și module cookie terță. Dacă continuați să utilizați site-ul, presupunem că acesta corespunde cu setările curente, dar le puteți modifica oricând. Mai multe informații aici: Politica de confidențialitate și de folosire a cookie-urilor